Nimic nu se schimbă.

Nimic nu se schimbă...astea au fost primele cuvinte pe care le-am auzit astăzi.Nimic nu se schimbă...Parcă era un semn că ceva e-n neregulă cu mine.Încep să cred că destinul îmi joacă o festă.De fapt,o glumă proastă.M-a aruncat în cuşca imuabilităţii.În fiecare zi,acelaşi căcat..parcă e o melodie monotonă care se repetă la nesfârşit.Singurul lucru care se schimbă sunt limbile ceasului.Intram în panică dacă nu se schimbau măcar ele...Se pare că fatum-ul m-a oprit în sfera stagnării.Am puterea să schimb ceva?Să-mi repet fraza aceasta?La fel cum îmi repet că trebuie să am încredere în mine la începutul fiecărei zile?Are vreun rost?Rezultatele tind spre zero.Să schimb ceva?Dar dacă ce vreau eu să schimb nu poate fi schimbat?Sau nu vrea să se schimbe?Eu să mă chinui să schimb ceva,iar acel ceva să nu dea nici un semn înapoi.Să mă agit fără să obţin nici un rezultat?Ce rost ar avea?Aş fi descurajat să mai continui.Mi-aş da seama că totul ar fi în zadar...sau de ce îmi permit să am pretenţii să schimb ceva imediat?Toate cer Timp.Dar Timp n-am.Nimic n-am...nici măcar speranţă.Nu ajută la nimic...e doar o păcăleală.Speranţa e drumul spre decepţie.Iar eu vreau să merg pe alt drum...Să reiau din nou că totul depinde de mine când vine vorba de a schimba ceva?Dar dacă acel lucru nu trebuie schimbat şi e doar o falsă impresie?Poate e aşa dintr-un scop.Poate că aşa e filmul...acum are un rol neînsemnat,iar în Timp,rolul său va căpăta amploare.Şi dacă nu mai apuci acel moment?Ar trebui să mă apuc şi eu să-mi trăiesc viaţa?(adică să merg la petreceri, să mă îmbăt,să fumez,să agăţ o fată şi s-o duc în cameră,să fiu la modă?).Cam ăsta e înţelesul clişeului de a-ţi trăi viaţa.Şi se pare că eu nu mi-o trăiesc...sunt un ratat incapabil.Asta e concluzia...nimic nu se schimbă...sau nu vreau...sau poate e doar o farsă...Acele cuvinte să fi fost întâmplătoare.Combat gândul acesta cu un altul.Nimic nu e întâmplător,totul se petrece cu un scop.Şi nu am capacitatea de a înţelege scopul.Limitele mele mă împiedica să o fac.O să înţeleg mai târziu.În viitor.Trebuie să contolez viitorul...dar înainte de asta trebuie să controlez prezentul.Dar dacă eu nu înţeleg prezentul,cum pot să-l controlez atunci?Cum aş putea să controlez viitorul?Cerc vicios.Nimic nu se schimbă.

Simptome latente (continuare)

Încerc să reabilitez realitatea deformată
implicit din incipit,
Tunetul din tunel îmi întăreşte ideea
că la capăt nu m-aşteaptă nimic.
Am pierdut lumina din tunelul numit viaţă,
Am ajuns rece încât greaţa-i în gheaţă.
Mecanismul de a-mi face rău singur
mă împiedică să-mi secţionez venele,
Am puterea să privesc,
dar am pierdut-o pe cea de-a putea vedea semnele.
De mic n-am învăţat să înot şi acum mă-nec în rutină,
Pierdut în derizoriu,
nu găsesc ieşirea ca un miner aflat în mină.
Declin să mă destind într-un destin aflat în declin,
Aştept să ingerez şi miere,nu doar venin.
Nu suspin şi nu susţin că fruntea sus o ţin,
Iar ochilor mei nu le acord meritatul duş,
Susţinând că s-a stricat robinetul,
Mă feresc de zâmbet,acesta îmi e defectul.
Fiecare anturaj este bazat pe interese şi şantaj,
Ascunse bine ca soldaţii,sub un camuflaj.
Crezi că totul merge bine,ca-ntr-o fraternitate,
Dar când vine vorba de interese,
te-ai trezit cu pumnalul-n spate,frate!
Răsucit în fiecare parte,
Ca tu să rămâi în urmă,şi ei s-ajungă departe.
Poate de aceea sunt un indecis,prins
undeva între solitudine şi societate,
Diletant trist,cu accese de sobrietate...

Aliterat.

Cinic critic criptic,tiptil tipăresc ceva tipic.
Demonstrez demn demonic că te deservesc cu acid carbonic.
Melancolic,metaforic,metamorfic,
Neobosit te obosesc şi te oftic.
Serios segmentez şi secţionez orice text,
Scelerat scindez complet complex.
Perforez când perorez,performant eu pertractez.
Rămâi fără cuvinte ca un chinez fără orez.
În particular particularizez particule elementare,
Comprehensiv compar comentarii din comunicare,
Oscilez ostil ostentativ între societate şi solitudine,
Segregând siguranţa de îndoială şi incertitudine.
Excomunicat excentric exercit exemple din exegeza
Amintirilor din viitor,prestabilind puterea presiunii
Aparent apăsătoare care aparţine tenebrelor raţiunii.
Solemn îmi solidific solitudinea sordidă,
Suscitat surescitat să trăiesc cu ea captiv într-o încăpere vidă.
Subtil sublim în subterfugiu,subliminal îţi străpung orice refugiu.
Stârneşti conflicte complicate ca un cazuist,
Simulacru simbolic susţinut simultan de un sofist
Simulezi simetria simbiozei similare dintre spirit şi minte,
Absolut abstract abolesc dreptul tău de a folosi cuvinte.
Toc tacit tardiv tenebrele Fatalităţii,
Descătuşat departe de culmile Naivităţii.
Privat să privesc,pedepsesc orice primată.
Supus unui supliciu,ţin în suspans orice armată.
Asimptotic asimilezi asimetric fluxul de informaţii
Generat de generaţii de genii degenerate de conspiraţii.

Lecţii

Pierdut prin dunele Fatalităţii,
Am rătăcit în buzunar harta libertăţii.
Captiv între vise efemere,
Nu am realizat că sunt doar nişte himere.
Rostul vieţii?Să cunoşti durerea.
Rostul timpului?Să devii amar ca fierea.
Fără absenţe la lecţiile vieţii,
Sunt luat la ţintă de decepţii.
De ce ţii să înaintezi legat la ochi,
Printre atomi şi microbi,
Printre stăpâni păgâni şi robi?
Eşti responsabil de fiecare alegere
Pe care o faci în genere,
Te crezi nemuritor,şi te minţi c-ai învins orice temere,
Dar teme-te,căci fiecare pas duce-n necunoscut,
Instant te pomeneşti c-ai pierdut
Şi trebuie să pornesti de la început.
Ai o listă de valori care nu sunt materiale,
Uitate de Timp,ca nişte plăci memoriale.
Călcate-n picioare,asimilezi altele exterioare.
Le copiezi pe cele mai murdare,ca să impresionezi,
Prin lucruri nefolositoare,eşti ca o balenă,eşuezi.
Dar nu la mal,eşuezi când viaţa îţi dă un extemporal.
Imoral şi atemporal,dispari permanent,nu temporar.
Departe de un mediu familiar,
Iei decizii la răscruce,bazate pe un zar în zadar.
Timpul a trecut pe lânga tine şi ţi-a făcut cu mâna din marfar.
Fără doar şi poate,nu ai veşnic acelaşi sfetnic
Pe care credeai că-l ai în Noapte.
Totul se schimbă,nimic nu e imuabil,
Inexorabil inextricabil ineluctabil Timpul te face incapabil.