Violenţă

Sunt ţinut în lanţ ca un copil maltratat,
În această societate sunt ca peştele pe uscat.
Contemplez îndelungat asupra întregii umanităţi
Care a uitat principile care stau la baza unei societăţi.
Unul dă mită şi profită,iar altul e obligat să tacă şi să înghită.
Dar m-am săturat şi mă descarc luându-mă de voi,
Umplând mii de foi care sunt de fapt scrisori
Adresate fiecărei persoane cu mesajul:"Îmi doresc să mori
Din cauza unei tumori!",iar visul meu:
"Vreau să văd cei mai întunecaţi nori
Şi pe acea vreme să-ţi pun pe mormânt flori!"
Cu un zâmbet ironic pe faţă şi inimă de gheaţă,
Nu o să dau bani pe ele,o să le iau de pe mormântul celei care ţi-a dat viaţă,
Iar apoi vreau să mă pierd în ceaţă.
Întreaga societate trebuie să fie la sanatoriu,
Nu-i mai judec,îi trimit direct la crematoriu,
Să ardă de vii ca să vadă ce înseamnă a suferi.
Cu sânge rece ca o reptilă,de la mine să nu aşteptaţi milă
Deoarece costă mult şi nu sunt dispus să o vând
Când văd cât de jalnici sunteţi şi nu mă mai plâng.
Am decis să vă lovesc dur,asta e soluţia.
Încă mai sunt lucrurile proaste,chiar dacă a trecut Revoluţia,
Vom rămâne la fel,nu vom ţine pasul cu evoluţia.
Încerc să-mi pun ordine în gânduri,
Şi dau ordine printre rânduri,
Departe de cărţi,sunt debusolat printre hărţi...

Bun venit în societate unde prietenii te înjunghie pe la spate,
Unde fiecare se ascunde în spatele aparenţelor,
Dar acestea sunt transparente,sunt impuse de vremuri şi curente,
Manifestă comportamente violente,
Determinate de persoane influente cu o minte primitivă,
Care ne conduc şi ne lasă să plutim în derivă,
Mă folosesc de eschivă când sunt la colţ
Şi le trimit o lovitură în plină figură
Fiindcă fiecare e o ordură ce vrea să pară dură
Şi se folosesc de cenzură fiindcă nu impresionează prin postură!
De aceea insist să rămân insolent şi să scriu un text indecent,
M-am obişnuit cu această lume şi de-aia sunt indiferent.
Tentat de întuneric,încerc să nu mă învârt în cerc
Şi să rămân puternic,vreau să înving orice nemernic
Şi să-mi menţin poziţia în luptă cu opoziţia,
Dominat de ambiţia de a învinge condiţia.
De aceea când o persoană zâmbeşte ipocrit
Pe mine mă scârbeşte fiindcă nimeni nu vrea să-mi facă vreun bine,
Spiritul mă menţine viu,chiar dacă viaţa e un pariu
Pierdut de la început,asta mă împinge să continuu să lupt,
Căci în luptă cu destinul,eu încă păstrez veninul
Pe care o să-l scuip la momentul potrivit,
Care încă nu a venit,mă lasă să-l aştept,
Dar eu o să-l trag în piept ca pe un fum
Ca să îndrept tot ce am făcut scrum.

7

Îţi spun sincer că detest să dau des test,
Că lumea te judecă după fiecare gest,
Dacă dai,nu trebuie să aştepţi un rest.
Ai grjă ce gând porţi să nu fi îndrumat spre alte porţi,
Spre o lume dominată de morţi,acum deveniţi penitenţi
Fiindcă în acest război n-au fost atenţi,
Ei au crezut că au folosit arme letale,
Dar de fapt au fost dominaţi de 7 păcate capitale.
Mândria se lipeşte ca un magnet de cei ce manipulează hârtia,
Şi cred că aşa au de toate şi duc o viaţă bună,
Însă cineva trebuie să le spună mândria s-o alunge
Că doar cu umilinţă pe calea dreaptă se ajunge.
Zgârcenia te împiedică să vezi mai departe de tine,
Nu poţi să ajuţi alte destine,eşti dominat de sine,
Eşti egoist,învaţă că e mai bine să fi altruist.
Invidia îţi întunecă judecata,când pe cineva ţi se pune pata
Fiindcă ţi-a furat fata sau doar că are mai multe decât ai tu
Calmează-te sau o să pici testu'!
Desfrâul nu îţi arată râul Lete,îţi arată răul,
Căci dacă te adânceşti în plăcere,
Vei cădea într-o groapă plină de durere,torturat multe ere.
Lăcomia nu te lasă să vezi mai departe de propria persoană
Şi îţi provoacă o rană pe care tu însă nu o simţi,
Când ai tot,dar eşti fără prieteni,rămâi fără minte
Şi începi să minţi că nu eşti lacom şi că nu vrei arginţi.
Ai grijă la mânie că-ţi va face rău şi ţie,
Nu doar persoanelor pe care eşti mânios,
Ai grijă că mânia şi furia constituie ceva periculos!
E păcat că lenea nu doare,să vezi atunci clasă muncitoare,
Şi cred că dacă ar durea,spitalele ar fi pline
Şi ar conţine numai oameni ca tine,
Însă personalul ar fi insuficient şi oricum nu există tratament
Pentru această boală,au nevoie de o palmă pentru a reveni la viaţa reală.
Printre noi aceste păcate sunt triumfătoare,
Însă noi nu suntem în stare să le lăsăm în depărtare,
Sunt prea tânar pentru a fi înţelept,
Încerc să mă îndrept,căci virtuţile abia le ţin piept.

Planeta la control

Stau şi mă întreb ce se întâmplă cu planeta noastră,
Nu e doar planeta mea,e şi a voastră,
Ar trebui să o protejăm ca pe o pasăre măiastră,
Nu mai renaşte din propria cenuşă ca pasărea Phoenix,
Sunteţi toţi plini de ură de parcă aţi fi ieşit din fluviul Styx.
Erupţii vulcanice peste tot în lume,
Tot felul de terorişti care se ţin de glume,
Fabrici poluante aduc schimbări importante,
Schimbări de climă mult prea bruşte şi şocante,
O să ajungem ca în Infernul lui Dante,
Întuneric veşnic cu picături de ploi acide,
Îngerul morţii ucide cu lovituri rapide,
Iar dintre cele 9 planete,noi o să fim loviţi de comete,
O să fim bombardaţi de rachete într-un război inutil,
Să ne facă să suferim,de asta e banul capabil.
Ozon inexistent,ars de o radiaţie solară,
Clădiri pustii fără activitate şcolară,
E la modă să vorbeşti de morală şi etică,
Dar în situaţii limită,dovedeşti că eşti o fire bezmetică.
Calotele polare o să-ţi semneze ordinul de evacuare,
Din locuinţe temporare,o să fi ca falusul,mereu gata de ejaculare.
Explozii puternice o să distrugă naţii nemernice,
Samariteni falşi ridică un cult pozei,
Fac fapte bune,doar ca să fie supuşi apoteozei,
De aceea eu îţi spun să fi pregătit de ce e mai rău,
Căci cu toţii ne vom pierde în cel mai adânc hău!

Infern

Sunt acel imbold care împinge cuţitul adânc în rană,
Sunt acel om nesătul care te lasă fără hrană,
Sunt acel samurai care te taie cu a lui katană,
Îţi distruge armura şi îţi taie două membre,
Îţi scot ochii,ca să trăieşti veşnic în tenebre.
O să ai nevoie de transfuzii,
Dar în loc de sânge primeşti iluzii,
O să tragi concluzii greşite în viaţă
Şi o să te alegi cu contuzii.
Ai grijă ce aluzii faci fiindcă eu sunt un vraci
Şi muzica mea e un blestem care mă ajută să nu mă tem,
Iar pe tine o să te bântuie în conştiinţă
Indiferent că eşti viu sau ai trecut în nefiinţă,
În infern ai parte de un chin etern fiindcă n-ai avut credinţă
Atât timp cât ai fost pe pământ şi ai avut putere în cuvânt,
Ai fost o frunză într-o tornadă,nu una în vânt
Şi acum eşti condamnat la chinuri grele:
Torturat de Cerber fiindcă la minte n-ai fost ager,
Lovit cu bâte încinse de fier într-un întuneric infinit,
Pedeapsa ţi-ai primit şi durerile sunt intense,
Coloniile de draci sunt foarte dense,
N-ai avut grijă,căci aici uşor se intră,
Dar niciodată nu se mai iese!