Self-esteem.

Haide...ştii că poţi...ştiu că vrei să te adaptezi cu orice preţ...să te integrezi,să nu mai fi un inadaptat.E foarte simplu şi aproape oricine poate.Eu nu pot...de aceea am zis aproape oricine.Îţi cumperi frumos un pachet de ţigări şi uiţi de plămâni,că ce?Doar o viaţă ai şi pe aceea vrei să o trăieşti,doar nu vrei să te considere lumea un călugar sau să te compari cu un eretic în Evul Mediu.Sigur gândeşti că de ce să trăieşti dacă nu simţi că o faci,nu?Aşa că ia pachetul de ţigări ca să fi la modă...ca să fi şi tu o oaie şi să intri şi să completezi turma şi pe lângă asta să mai atragi şi tu pe alţii.Dar nu uita că trebuie să ai şi un interes.Să fugi după bani...Să simţi că eşti bine văzut,respectiv văzută de cei din jur care nu sunt tocmai prietenii tăi şi sunt şi ei ca şi tine cu un interes ascuns.Ţi-ai dat seama că este un cerc vicios,nu?Sau cel puţin aşa văd eu lucrurile...Să umbli prin fel şi fel de cluburi că vezi Doamne,pe acolo umblă lumea bună.Dar de ce să nu fi tu împreună cu cei cu care ai trecut prin multe,bune şi rele, lumea bună,să fie alţii dornici să umble după fundul tău,nu tu după fundul lor...Să fi obsedat de gândul că dacă ai maşină eşti mai altfel decât ceilalţi sau să umbli cu cineva care are maşină ca să dai impresia că tu eşti cineva important şi să-ţi dovedeşti chiar şi ţie că eşti cineva...Troleul sau bicicleta nu-ţi mai convin, nu? Să citeşti o carte doar pentru că acea carte e la modă sau că autorul ei e la modă în diverse anturaje...Să porţi tot felul de zdrenţe şi mizerii doar pentru a fi în trend.Gândul de a fi tu însuţi,nu ce vor alţi e într-o cuşcă şi cheia lacătului e îngropată în lumea de nicăieri.Până la urmă ce faci?Lucrezi la stima de sine...O şlefuieşti cu aceste bucurii efemere pentru a te păcăli singur.Te legi singur la ochi şi aştepţi palmele vieţii înfruntând obstacolele pe care ea ţi le pune în faţă.Capitolul decepţii din cartea vieţii.

Zi de zi...parcurg un drum.Iar drumul este făcut în aşa fel încât să se intersecteze cu drumurile celorlalţi,să mă ciocnesc cu lumea înconjurătoare,dar se pare că nu acord suficientă atenţie evenimentelor ce se petrec în jurul meu.Corpul e prezent dar gândurile mele sunt plecate în altă parte.Îmi place să mă pierd în mine însumi,departe de elucubraţiile acestei societăţi,să am mintea plecată undeva departe şi să nu fiu distras de către nimeni....Vreau să mă pierd printre rândurile unei cărţi.Recent am descoperit că-mi place să citesc şi am început să aloc timp important cititului.Poate că îmi place pentru că citesc ce aleg eu şi nu ce îmi este impus de către altcineva.Poate că citesc doar ca să părăsesc realitatea,să părăsesc experienţele empirice şi să ajung la eliberări metafizice.Citesc ca să trăiesc sau trăiesc ca să citesc?Citesc ca să mă regăsesc printre personaje sau să le văd în fiecare om pe care îl întâlnesc în drumul meu?Personaje care au contur dar nu au conţinut…Să am doar contur şi să fiu fără conţinut?Mi-e teamă să răspund la această întrebare.

Vorba multă...

“Timpul trece,oamenii devin mai răi”.Cât adevăr în această maximă.Pe măsură ce înaintăm în timp,ne modernizăm,ne robotizăm,ajungem să uităm esenţele fundamentale ale vieţii.Ne uşurăm viaţa?Nu!Ne facem pe noi mai proşti,mai leneşi şi dominaţi de gândul că dacă ai bani,poţi cumpăra orice.Între noi şi animale a ajuns să fie o linie foarte subţire.Parcă progresul omenirii s-a oprit undeva în timp,rectific,s-a pierdut undeva în timp,iar omenirea în momentul de faţă stagneaza,ba chiar mai mult aş putea spune că regresează,ajungem la omul cavernelor,toţi însetaţi de lucruri materiale şi efemere opuse metafizicii.La noi totul se reduce la bani.Totul!Chiar dacă puţini o recunosc,fiecare om are preţul lui,momentul în care cedează pentru ceva anume şi nu trebuie să fie neapărat nişte hârtii verzi,albastre sau ce culori mai au bancnotele.Tu ce preţ ai?
Mintea umană s-a degradat în ultimul hal.Sunt oripilat de generaţia de azi deşi şi eu sunt o parte integrantă din ea.Dar ce se întâmplă?Vreau să ştiu şi eu ce gândesc copiii când îşi fac poze singuri în oglindă?Când îşi fac poze dezbrăcaţi?Sunt priviţi altcumva,sau poate doar aşa pot să impresioneze?Pe cine să impresioneze?Pe alţi care fac la fel ca şi ei?Nu ştiu şi se pare că nu sunt capabil să înţeleg.Sunt venit de pe planeta Marte?Trebuia să mă fi născut pe la 1800?De ce nu pot şi ei să impresioneze prin altceva?Trebuie să-mi arate mie şi restul persoanelor că ştiu să-şi facă o poză singuri,respectiv singure?Orice prost poate treaba asta…cred că şi un cimpanzeu ar putea să o facă.De ce să nu impresioneze prin Sudoku spre exemplu?Prin şah?Prin analizarea unor opere ale marilor scriitori,şi avem destui,România nu a dus lipsă de ei.De ce să nu dezbată aforisme şi maxime?Să citească,să se informeze,pentru că informaţia a devenit cea mai puternică armă!Atâta timp cât eşti informat,eşti prevenit şi înarmat.Eşti cu un pas înainte.Dacă o să continui cu pozele făcute singur în faţa oglinzii,poţi să faci un pas înapoişi să treci în rândul animalelor.Dar de ce să jignim animalele?